Tractul gastrointestinal găzduiește nu mai puțin de 40 de miliarde de microorganisme, adică de 10 ori mai mult decât numărul de celule care alcătuiesc corpul uman. Această colecție de bacterii nepatogene, virusuri, paraziți și ciuperci constituie flora intestinală și este responsabilă cu până 80% din imunitatea organismului. Pentru că 95% din bacteriile din organism sunt localizate în tractul gastrointestinal și pentru că echilibrul intestinal asigură buna funcționare a întregului organism, îți reamintim că abordarea ta preventivă trebuie să aibă două componente: stil de viață sănătos și consult medical frecvent.

Stil de viață sănătos

Ce culoare are echilibrul tău? Ce formă? Ce aromă? La fel ca și amprenta, microbiota ta este unică. Totuși, obiceiurile care îi asigură echilibrul sunt aceleași:

Există sute de specii de bacterii în intestine. Fiecare specie joacă un rol diferit în sănătatea ta și necesită substanțe nutritive diferite. În general, o microbiotă diversă este considerată a fi una sănătoasă. O dietă constând din diferite tipuri de alimente poate duce la o microbiotă diversă. Din păcate, dieta occidentală este bogată în grăsimi și zahăr, așa că asigură-te că faci alegerile potrivite atunci când mergi la cumpărături. O dietă sănătoasă ar trebui să includă: fructe, legume, leguminoase, semințe, cereale integrale, lactate și alimente fermentate, carne albă și carne roșie. Cu alte cuvinte, asigură-te că în coșul tău de cumpărături de regăsesc următoarele:

  • Fructe (mere, portocale, banane, pere, prune, zmeură, afine, kiwi sau orice alt fruct preferi)
  • Legume (cartofi, ceapă, roșii, castraveți, morcovi, salată verde, ridichi etc.)
  • Leguminoase (fasole, năut, linte, mazăre)
  • Cereale integrale (fulgi de ovăz, pâine din grâu sau secară, orez brun, hrișcă, bulgur, porumb)
  • Carne (fie că preferi peștele, puiul și curcanul, fie că preferi carnea de porc sau vită, asigură-te că alegi produse de înaltă calitate)
  • Alimente fermentate (iaurt, chefir, varză acră, brânză maturată)
  • Alimente bogate în polifenoli (cacao și ciocolată neagră, vin roșu, struguri, ceai verde, migdale, broccoli

O dietă sănătoasă nu înseamnă doar alimente bogate în nutrienți, ci și modul în care le consumi. Astfel:

  • Mănâncă până când ai atins senzația de sațietate, nu până când te simți plin. Stomacul nu este un coș de gunoi pentru excesul de alimente.
  • Ia micul dejun, prânzul și cina la aceleași ore. Mănâncă în tihnă și evită mâncatul pe fugă.
  • Alege întotdeauna fructe și legume de sezon, produse de înaltă calitate și citește etichetele înainte să adaugi produsul în coș.
  • Când mergi la cumpărături, cumpără o cantitate mică de alimente pentru a-ți satisface pofta de moment. Nu cumpăra în exces, pentru că vei ajunge să mănânci neregulat ca să eviți risipa sau chiar să le arunci la gunoi.
  • Bea apă pe tot parcursul zilei. Dacă îți este dificil, adaugă felii de lămâie sau căpșune pentru a o face mai atrăgătoare.
  • Evită băuturile dietetice și alimentele cu conținut scăzut de zahăr. Îndulcitorii artificiali pot provoca balonări, iar alimentele cu conținut scăzut de grăsimi nu pot satisface foamea.
  • Evită excesul de cofeină, alcool și alimente grase pentru a controla simptomele refluxului acid.

Alte obiceiuri sănătoase includ:

  • Odihna calitativă. Somnul adecvat este esențial pentru sănătatea intestinului. Nu este neobișnuit ca persoanele cu somn tulburat să sufere de greață, balonare, constipație și alte probleme digestive.
  • Sportul regulat. Se știe că exercițiile fizice regulate reduc nivelul de stres și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, care poate avea efecte pozitive asupra sănătății intestinului.
  • Evitarea administrării antibioticelor. Antibioticele pot elimina atât bacteriile rele, cât și pe cele bune din intestin. Evită administrarea de antibiotice pentru afecțiuni precum răcelile obișnuite sau durerile în gât. Aceste boli sunt cauzate, de obicei, de infecțiile virale, care nu răspund la antibiotice.

Consult medical frecvent

Majoritatea oamenilor ajung la medic doar în momentul în care durerea este insuportabilă. Ei bine, o atitudine preventivă înseamnă vizite frecvente în cabinetul medicului pentru a putea identifica timpuriu o posibilă afecțiune digestivă, pune diagnosticul corect și aplica cea mai potrivită variantă de tratament. Anamneza și examenul fizic pot fi îndeajuns pentru unii pacienți pentru a ajuta la punerea unui diagnostic, în vreme ce alții pot necesita o evaluare diagnostică mai amplă, ce poate include următoarele:

  • Test de hemoragii oculte din materii fecale (util în stabilirea cauzei unei anemii feriprive prin hemoragie digestivă și în screening-ul pentru cancerul colo-rectal)
  • Cultura scaunului (verifică prezența bacteriilor anormale în tractul digestiv care pot provoca diaree și alte probleme)
  • Tranzit baritat (examen care permite radiologului să urmărească stomacul în timp ce pacientul digeră masa și oferă o idee despre cât de bine funcționează stomacul)
  • Tomografie computerizată (test imagistic care utilizează raze X și un computer pentru a scana detalii ale oaselor, mușchilor, grăsimii și organelor)
  • Ecografie (tehnică de diagnosticare a imaginii care utilizează unde sonore de înaltă frecvență și un computer pentru a crea imagini ale vaselor de sânge, țesuturilor și organelor)
  • Colonoscopie (procedură care permite vizualizarea întregii lungimi a intestinului gros și care poate identifica anomaliile, țesutul inflamat, ulcerele și sângerările)

Teste de laborator

  • Test de hemoragii oculte din materii fecale (util în stabilirea cauzei unei anemii feriprive prin hemoragie digestivă și în screening-ul pentru cancerul colo-rectal)
  • Cultura scaunului (verifică prezența bacteriilor anormale în tractul digestiv care pot provoca diaree și alte probleme)

Teste imagistice

  • Tranzit baritat (examen care permite radiologului să urmărească stomacul în timp ce pacientul digeră masa și oferă o idee despre cât de bine funcționează stomacul)
  • Tomografie computerizată (test imagistic care utilizează raze X și un computer pentru a scana detalii ale oaselor, mușchilor, grăsimii și organelor)
  • Ecografie (tehnică de diagnosticare a imaginii care utilizează unde sonore de înaltă frecvență și un computer pentru a crea imagini ale vaselor de sânge, țesuturilor și organelor)

Proceduri endoscopice

  • Colonoscopie (procedură care permite vizualizarea întregii lungimi a intestinului gros și care poate identifica anomaliile, țesutul inflamat, ulcerele și sângerările)